CAP. 1 Dispozitii generale
ART. 1
Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul
pe baza caruia sint detinute sau de domeniul public ori privat
din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.
Art. 2. In functie de destinatie, terenurile sint:
a) terenuri cu destinatie agricola si anume: terenuri agricole
productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole,
pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, finetele,
serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea -, cele cu
vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamentele silvice,
pasuni impadurite, cele ocupate cu constructii si instalatii
agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare,
drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platforme si
spatii de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole
si terenuri neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru
productia agricola;
b) terenuri cu destinatie forestiera si anume: terenurile impadurite
sau cele care servesc nevoile de cultura, productie ori administrare
silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive
- stincarii, abrupturi, bolovanisuri, ripe, ravene, torenti
- daca sint cuprinse in amenajamentele silvice;
c) terenuri aflate permanent sub ape si anume: albiile minore
ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime
de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si
rurale pe care sint amplasate constructiile, alte amenajari
ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere;
e) terenuri cu destinatii speciale cum sint cele folosite pentru
transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu constructiile
si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice,
termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale,
de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere,
cariere si halde de orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele,
rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile
arheologice si istorice si altele asemenea.
Art. 3. In sensul prezentei legi, prin detinatori de terenuri
se inteleg titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi
reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au
calitatea de posesori ori detinatori precari.
Art. 4. Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate
privata sau al altor drepturi reale, avind ca titulari persoane
fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau
domeniului privat.
Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea
asupra sa, in regim de drept public, apartine statului, sau
de interes local, caz in care proprietatea, de asemenea, in
regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor
sau judetelor.
Administrarea domeniului de interes public national se face
de catre organele prevazute de lege, iar administrarea domeniului
public de interes local se face de catre primarii sau, dupa
caz, de catre prefecturi.
Terenurile din domeniul public sint cele afectate unei utilitati
publice.
Art. 5. Apartin domeniului public terenurile pe care sint amplasate
constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele
stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile
cu destinatie forestiera, albiile riurilor si fluviilor, cuvetele
lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare
si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele,
terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale,
monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice,
monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau
pentru alte folosinte care, potrivit legii, sint de domeniul
public ori care, prin natura lor, sint de uz sau interes public.
Terenurile care fac parte din domeniul public sint scoase din
circuitul civil, daca prin lege nu se prevede altfel. Dreptul
de proprietate asupra lor este imprescriptibil.
Art. 6. Domeniul privat al statului si respectiv al comunelor,
oraselor, municipiilor si judetelor este alcatuit din terenuri
- altele decit cele prevazute la art. 5 - aflate sau intrate
in proprietatea lor prin caile si modurile prevazute de lege.
El este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu
se prevede altfel.
Art. 7. Fondul funciar si, in mod corespunzator, dreptul de
proprietate si celelalte drepturi reale trebuie inregistrate
in documentele de evidenta funciara si de publicitate imobiliara
prevazute de lege.
Art. 8. Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor
care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie
se face in conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului
de proprietate sau constituirea acestui drept.
De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au
adus pamint in cooperativa sau carora li s-a preluat in orice
mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile,
mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamint
in cooperativa si alte persoane anume stabilite.
Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin
eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafete
minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit
prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent
arabil.
Prin familie se inteleg sotii si copii necasatoriti, daca gospodaresc
impreuna cu parintii lor.
Art. 9. Persoanelor carora li se reconstituie sau li se constituie
dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi nu li se
pot atribui in proprietate mai mult de 10 ha de familie, in
echivalent arabil, chiar daca reconstituirea sau constituirea
dreptului de proprietate se face in mai multe localitati.
Persoanele prevazute la alin. 1 vor anexa la cerere o declaratie
pe propria raspundere din care sa rezulte suprafetele de teren
pe care le au sau pe care sint indreptatite sa le primeasca
in conditiile prezentei legi.
Art. 10. Suprafata adusa in cooperativa este cea care rezulta
din: evidentele cooperativei, cererile de inscriere, registrele
agricole de la data intrarii in cooperativa, actele de proprietate
si cartea funciara sau, in lipsa acestora, din orice alte probe,
inclusiv declaratii de martori.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator
si in ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperative fie
in baza unor legi speciale, fie fara nici un titlu sau in orice
alt mod.
Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza
situatiei terenurilor detinute de cooperativa la 1 ianuarie
1990, inscrisa in sistemul de evidenta a cadastrului funciar
general sau a registrului agricol, corectata cu instrainarile
legal efectuate de catre cooperativa pina la data intrarii in
vigoare a legii.
Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se introduce
si se inregistreaza la primarie in termen de 30 de zile de la
data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Stabilirea dreptului de proprietate se va incheia in termen
de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentei legi.
Art. 11. In scopul stabilirii dreptului de proprietate prin
reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective
a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de
proprietate, in fiecare comuna, oras sau municipiu, se constituie,
prin decizia prefecturii, o comisie condusa de primar.
Comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor functiona
sub indrumarea unei comisii judetene, numita prin decizia prefecturii
si condusa de prefect.
Procedura de constituire si modul de functionare a comisiilor,
precum si modelul si modul de atribuire a noilor titluri de
proprietate, se vor stabili prin hotarire a Guvernului in termen
de 15 zile de la data publicarii prezentei legi. Din comisii
vor face parte cetateni desemnati de obste din toate categoriile
indreptatite, specialisti si functionari publici. In comunele
constituite din mai multe sate, cetatenii vor fi desemnati proportional
cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare sat.
Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile
si sa valideze sau sa invalideze masurile stabilite de comisiile
subordonate.
Impotriva hotaririi comisiei judetene, cel nemultumit poate
face plingere la judecatoria in raza careia este situat terenul,
in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta
de solutia data de comisia judeteana.
Plingerea suspenda executarea.
Judecatoria va da termen in cunostinta celui care depune plingerea
si va putea cere comisiei judetene sa desemneze un membru al
sau pentru a se prezenta, la termenul fixat pentru judecata,
spre a da explicatii.
Controlul judecatoresc se limiteaza exclusiv la aplicarea corecta
a dispozitiilor imperative din prezenta lege cu privire la dreptul
de a obtine titlul de proprietate, la intinderea suprafetei
de teren ce se cuvine si, daca este cazul, la exactitatea reducerii
acestei suprafete, potrivit legii.
Instanta va judeca plingerea in complet de doi judecatori.
Hotarirea judecatoriei este definitiva. In baza hotaririi judecatoresti,
comisia judeteana care a emis titlul il va modifica, inlocui
sau desfiinta, dupa caz.
Art. 12. Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului
de mostenitor sau a hotaririi judecatoresti definitive ori,
in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea
mostenirii.
Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucit
terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sint socotiti repusi
de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se
cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sint
considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o
fac comisiei.
Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren
determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmind ca ei sa
procedeze potrivit dreptului comun.
Art. 13. Terenurile cooperativelor agricole de productie situate
in extravilanul localitatilor devin proprietatea cooperatorilor
sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, corespunzator suprafetelor
aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei.
Atribuirea efectiva a terenurilor se face, in zona colinara,
de regula, pe vechile amplasamente, iar in zonele de cimpie,
pe sole stabilite de comisie si nu neaparat pe vechile amplasamente
ale proprietatii, in cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor.
In cazul in care intre suprafata de teren a cooperativei agricole
de productie, rezultata prin insumarea suprafetelor de teren
aduse de cooperatori sau preluate in orice alt mod de cooperativa,
si suprafata de teren actuala au intervenit modificari atit
in ce priveste suprafata totala, cit si pe categorii de folosinta,
stabilirea proprietatii cooperatorilor sau mostenitorilor acestora
se face prin reducerea unei cote proportionale rezultate din
scaderea suprafetelor legal folosite in alte scopuri din suprafata
totala initiala si proportional cu categoriile de folosinta
agricola existente. Nu vor fi afectati detinatorii de suprafete
care au proprietati mai mici de 1 ha.
Suprafetele ocupate de plantatii pomicole, viticole, sere, helestee,
amenajari piscicole, pepiniere, constructii administrative si
agrozootehnice, precum si cele necesare bazei furajere aferente
capacitatilor de productie zootehnice existente in cooperative,
pot reprezenta, pe baza optiunii proprietarilor, aport la constituirea
unor forme de asociere de tip privat, cu sau fara personalitate
juridica.
Art. 14. Membrii cooperatori care, dupa caz, au parasit cooperativa,
nu au muncit in cooperativa sau nu locuiesc in localitatea respectiva,
precum si mostenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan
aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si persoanelor
ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, in patrimoniul
cooperativei, fara ca ele sa fi dobindit calitatea de cooperatori,
precum si, dupa caz, mostenitorilor acestora.
De prevederile alin. 2 beneficiaza si persoanele detinatoare
ale titlurilor de Cavaler al Ordinului 'Mihai Viteazul' si 'Mihai
Viteazul cu spade' si mostenitorii lor, care au optat si li
s-a atribuit la data improprietaririi teren arabil si care nu
au in proprietate alte terenuri, cu exceptia celor care l-au
instrainat.
Dispozitiile art. 13 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.
Se vor atribui, la cerere, persoanelor care si-au pierdut total
sau partial capacitatea de munca si mostenitorilor celor care
au decedat - ca urmare a participarii la lupta pentru victoria
Revolutiei din decembrie 1989 - in proprietate, terenuri in
suprafata de 10.000 mp. in echivalent arabil. Pentru terenurile
atribuite acesti beneficiari nu datoreaza taxe sau impozite.
Art. 15. In cazurile in care in perimetrul unor cooperative
agricole de productie au fost comasate si terenuri agricole
ale unor proprietari particulari, iar acestia nu au preluat
in compensatie alte terenuri, la cererea lor sau a mostenitorilor,
ei vor fi repusi in proprietate si li se vor restitui suprafetele
in cota echivalenta, in cadrul unor sole stabilite de comisie.
Dispozitiile art. 13 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.
Art. 16. In localitatile cu cetateni romani, apartinind minoritatii
germane sau in care locuiesc persoane care au fost deportate
sau stramutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite
dupa anul 1944, se vor atribui in proprietate, la cerere, cu
prioritate acestora sau mostenitorilor, suprafete de teren din
rezerva aflata la dispozitia comisiilor, sau se va proceda conform
art. 36.
La atribuire, se va avea in vedere suprafata de teren pe care
acestia au avut-o in proprietate, fara a se depasi 10 ha de
familie, in echivalent arabil.
Art. 17. Terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice
alt mod in patrimoniul cooperativei de la cooperatori sau alte
persoane care au decedat si nu au mostenitori, precum si terenurile
pentru care nu s-au formulat cereri de restituire ramin la dispozitia
comisiei.
Toate terenurile cooperativei care nu sint atribuite conform
art. 13-16, precum si terenurile extravilane proprietatea statului
aflate in folosinta cooperativei, ramin, de asemenea, la dispozitia
comisiei, urmind a fi atribuite altor persoane indreptatite,
potrivit prevederilor prezentei legi.
Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, trec
in domeniul privat al statului, urmind a fi puse la dispozitia
celor care doresc sa intemeieze sau sa dezvolte exploatatii
agricole, prin inchiriere, concesiune sau vinzare, in conditiile
legii.
Persoanelor prevazute la alin. 3 li se pot atribui, in 1991,
fara plata, terenurile intrate in domeniul privat al statului,
conform prevederilor legii.
In vederea administrarii acestor terenuri se va infiinta, prin
lege, Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.
Pina la preluarea in administrare de catre agentie, terenurile
vor fi administrate de primarii.
Art. 18. Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren
in cooperativa sau au adus teren mai putin de 5.000 mp, precum
si celor care, neavind calitatea de cooperatori, au lucrat in
orice mod ca angajati in ultimii 3 ani in cooperativa sau asociatii
cooperatiste, li se pot atribui in proprietate loturi din terenurile
prevazute la art. 17, daca sint stabiliti sau urmeaza sa se
stabileasca in localitate si nu detin teren in proprietate in
alte localitati. Suprafata atribuita in proprietate se va determina
tinind seama de suprafata terenurilor, numarul solicitantilor
si suprafata atribuita celor care au adus pamint in cooperativa.
Prevederile alin. 1 se aplica si persoanelor care au fost deportate
si nu beneficiaza de dispozitiile art. 13-15.
Se pot atribui, la cerere, in folosinta agricola, pina la 5.000
mp in echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate
din serviciile publice comunale, in perioada cit lucreaza in
localitate, daca nu au teren in localitate, ei sau membrii familiei
din care fac parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri
apartine comunei, orasului sau municipiului, dupa caz.
La plecarea din localitate persoanele mentionate la alin. 3
au dreptul la despagubiri pentru investitiile facute, cu consimtamintul
prealabil al proprietarului si daca sint utile pe suprafata
atribuita.
Art. 19. In situatia in care in unele cooperative agricole nu
mai ramine teren disponibil pentru a se atribui suprafata minima
prevazuta la art. 8, precum si pentru persoanele prevazute la
art. 16 si 18 alin. 1 si 2, comisia va hotari reducerea in cota
proportionala a suprafetei ce se repartizeaza pentru a se atribui
terenuri in proprietate si acestor categorii.
Art. 20. In localitatile cu excedent de suprafata agricola,
cu deficit de forta de munca in agricultura, din terenurile
prevazute la art. 17 se poate atribui in proprietate teren pina
la 10 ha in echivalent arabil tuturor familiilor care solicita
in scris si se obliga sa lucreze aceasta suprafata.
Familiile fara pamint sau cu pamint putin din alte localitati,
care solicita in scris, pot primi in proprietate pina la 10
ha teren in echivalent arabil, cu obligatia de a-si stabili
domiciliul in comuna, oras sau municipiu, dupa caz, si de a
cultiva pamintul primit, renuntind la proprietatea avuta in
localitatea lor, din extravilan.
Art. 21. Din terenurile agricole, comisiile vor atribui in proprietate,
la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative
ale comunitatilor locale de cult - din mediul rural -, o suprafata
de teren de pina la 5 ha in echivalent arabil pentru fiecare
parohie sau schit, apartinind cultelor recunoscute de lege,
ori de pina la 10 ha teren agricol in echivalent arabil in cazul
manastirilor, in masura in care toate aceste asezaminte au posedat
in trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole
de productie, iar in prezent nu au asemenea terenuri ori au
suprafete restrinse. In zonele necooperativizate, reconstituirea
dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate in
proprietatea statului si in administrarea primariilor, la propunerea
acestora, prin decizia prefecturii.
Dispozitiile art. 9 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
Art. 22. Sint si ramin in proprietatea privata a cooperatorilor
sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia
sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor
gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora,
determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind
unele masuri pentru stimularea taranimii.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si persoanelor
din zonele cooperativizate care nu au avut calitatea de cooperator.
Art. 23. Terenurile din intravilan care au fost atribuite de
cooperative, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane
indreptatite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti,
ramin si se inscriu in proprietatea actualilor detinatori, chiar
daca atribuirea s-a facut din terenurile preluate, indiferent
in ce mod, de la fostii proprietari.
Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafata de teren
echivalenta, in intravilan, sau, in lipsa, cu teren extravilan
in imediata vecinatate.
Art. 24. In cazul in care cooperativa agricola de productie
a atribuit loturi in folosinta unor cooperatori, in gradinile
din intravilan ale fostilor proprietari, asemenea terenuri revin
de drept in proprietatea detinatorilor initiali.
Persoanele care au primit terenuri in conditiile alineatului
precedent si pe care au efectuat investitii au dreptul la o
despagubire egala cu contravaloarea acestora, daca nu pot fi
ridicate.
Art. 25. Terenurile situate in intravilanul localitatii, care
au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat,
in ambele cazuri fara mostenitori, trec in proprietatea comunei,
orasului sau municipiului, dupa caz, si in administrarea primariilor,
pentru a fi vindute, concesionate ori date in folosinta celor
care solicita sa-si construiasca locuinte si nu au teren, ori
pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter
productiv, potrivit legii, ori pentru compensarile prevazute
de art. 23.
Pina la efectuarea operatiilor prevazute la alin. 1, terenurile
vor fi inscrise si folosite conform destinatiei avute.
Art. 26. Pentru suprafetele cuvenite, potrivit prezentei legi,
titularilor indreptatiti li se vor elibera titlurile de proprietate,
avindu-se in vedere, unde este cazul, optiunea acestora de a
exploata terenul individual sau in diferite forme de asociere
privata, total sau partial, urmind ca pe aceste baze sa se efectueze
punerea in posesie.
La desfiintarea cooperativei agricole de productie, o comisie
de lichidare constituita in termen de 15 zile de la data intrarii
in vigoare a prezentei legi, prin decizia prefecturii, la propunerea
primariei, va proceda in termen de 9 luni de la desfiintarea
cooperativei la realizarea activului si la plata pasivului,
in conditiile prevazute de lege.
Art. 27. Comisiile de lichidare prevazute de art. 26 au obligatia
de a constata si stabili orice fapte de incalcare a legii, de
a lua masuri de recuperare a pagubelor, conform legii, si de
a sesiza, daca este cazul, organele de urmarire penala.
Sumele recuperate in conditiile alineatului precedent constituie
activ lichidat si urmeaza destinatia celor prevazute la art.
26.
La expirarea termenului prevazut la art. 26, comisiile vor prezenta
bilantul de lichidare si raportul explicativ organului de specialitate
al prefecturii sau al Primariei municipiului Bucuresti, investit
cu atributii de control financiar, potrivit legii, pentru descarcare.
Actele de constatare a datoriilor fata de stat si de alte persoane
juridice ramase dupa terminarea operatiunilor de lichidare,
intocmite de catre comisie, vor fi avizate si centralizate de
catre Ministerul Finantelor, dupa care Guvernul le va prezenta
Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.
Art. 28. Constructiile agrozootehnice, atelierele de industrie
mica, masinile, utilajele si alte asemenea mijloace fixe, ce
au apartinut cooperativei de productie desfiintate, precum si
terenurile de sub acestea, ca si cele necesare utilizarii lor
normale, plantatiile de vii si pomi si animalele devin proprietatea
membrilor asociatiilor de tip privat, cu personalitate juridica,
daca se vor infiinta.
Drepturile fostilor cooperatori asupra bunurilor prevazute la
alin. 1 se vor stabili in cota valorica, proportional cu suprafata
de teren adusa sau preluata in orice mod in cooperativa si cu
volumul muncii prestate. Membrii asociati vor constitui aceste
drepturi ca aport in natura la noua asociatie.
Fostilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociatii
li se vor atribui drepturi de creanta proportional cu cota valorica
ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei, daca nu au fost
acoperite in alta modalitate. Plata creantelor se va face de
catre asociatie, in natura sau in bani, potrivit hotaririi comisiei
de lichidare.
In cazul in care nu s-au constituit asemenea asociatii, bunurile
si animalele prevazute la alin. 1 se vor vinde prin licitatie
publica persoanelor fizice sau juridice, urmind ca din pretul
realizat sa se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative.
Fac exceptie bovinele si ovinele, precum si plantatiile de vii
si pomi, care vor fi atribuite fostilor cooperatori.
In termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei, se vor
stabili drepturile banesti ce revin fiecarui fost membru cooperator
de comisia de lichidare constituita potrivit art. 26 alin. 2.
Fostii membri cooperatori vor primi cota cuvenita din valorificarea
prin licitatie a bunurilor comune, proportional cu suprafata
de teren adusa in cooperativa, in echivalent arabil, si volumul
valoric de munca efectuat.
Bunurile prevazute la alin. 1, care nu se vind in termen de
un an de la data desfiintarii cooperativei, trec in proprietatea
privata a comunelor, oraselor si municipiilor unde acestea sint
situate, fara nici o despagubire, si in administrarea primariilor.
Demolarea constructiilor agrozootehnice, atelierelor de intretinere,
instalatiilor si anexelor gospodaresti si de industrie mica,
care fac obiectul alin. 1, este interzisa. Prin exceptie, daca
sint degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate,
ele pot fi desfiintate cu autorizatia prefecturii, iar materialele
vor fi valorificate de primarii, urmind ca sumele rezultate
sa intre in activul operatiilor de lichidare.
Constructiile afectate unei utilizari sociale sau culturale
trec fara plata, in regim de drept public, in proprietatea comunelor,
oraselor sau municipiilor si in administrarea primariilor.
Art. 29. Asociatiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste
de orice profil se pot reorganiza in societati comerciale pe
actiuni in termen de 90 de zile de la publicarea legii.
Terenurile si celelalte bunuri aduse de cooperativa in asociatie,
precum si bunurile dobindite de aceasta, devin proprietatea
societatii, iar cooperatorii si celelalte persoane indreptatite
a-si reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce apartin
societatii, precum si salariatii acesteia, pot deveni actionari
in conditiile legii.
In cazul in care unii cooperatori sau alte persoane indreptatite
prevazute la alin. 2 nu vor opta pentru a deveni actionari ai
societatii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate,
conform prevederilor art. 13 si 14 din prezenta lege, din terenurile
care nu au fost aduse de cooperativa in asociatie.
In localitatile in care nu exista aceste posibilitati, se vor
putea desfiinta unele ferme neeficiente ale asociatiei. Decizia
in aceasta privinta se adopta de catre comisia judeteana la
propunerea comisiilor comunale, orasenesti sau municipale, dupa
caz.
Dispozitiile art. 33 se aplica in mod corespunzator.
Art. 30. Terenurile proprietatea statului aflate in exploatarea
cooperativelor sint la dispozitia comisiilor prevazute la art.
11, in vederea atribuirii lor in proprietatea celor indreptatiti,
conform legii.
Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, se vor
prelua de catre primarii in vederea inchirierii sau concesionarii
lor la persoanele care doresc sa le exploateze.
Art. 31. Terenul atribuit conform art. 18 alin. 1, art. 20 si
art. 39 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10
ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a
facut inscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute
a actului de instrainare.
Constatarea nulitatii poate fi ceruta in justitie de catre primarie,
prefectura, procuror, precum si de orice persoana interesata.
Art. 32. Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale
- pajisti si arabil - care s-au aflat in folosinta cooperativelor
agricole de productie - trec in proprietatea privata a comunelor,
oraselor sau, dupa caz, a municipiilor si in administrarea primariilor,
urmind a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea
de furaje si seminte pentru culturi furajere.
Art. 33. Persoanele care au primit terenuri in conditiile prezentei
legi, pe care sint executate plantatii de vii si pomi, vor rambursa
diferenta de credit ramasa de plata, corespunzator suprafetei
primite. Rambursarea se face in bani sau produse agricole, in
termenul de rambursare la care era obligata cooperativa agricola
de productie.
Lucrarile de imbunatatiri funciare care se afla pe terenurile
primite, inclusiv zonele de protectie aferente, trec in proprietatea
unitatilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrari,
in conditiile legii.
Art. 34. Terenurile proprietatea statului sint acele suprafete
intrate in patrimoniul sau in conformitate cu prevederile legale
existente pina la data de 1 ianuarie 1990 si inregistrate ca
atare in sistemul de evidenta al cadastrului funciar general
si in amenajamentele silvice.
Terenurile proprietate de stat administrate de institutele si
statiunile de cercetari stiintifice, destinate cercetarii si
producerii de seminte si material saditor din categorii biologice
superioare si animalelor de rasa, apartin domeniului public
si ramin in administrarea acestora.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si terenurilor
proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unitatile
de invatamint cu profil agricol sau silvic si care trec in administrarea
acestora.
Art. 35. Terenurile aflate in proprietatea statului, situate
in intravilanul localitatilor si care sint in administrarea
primariilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor,
oraselor sau municipiilor, urmind regimul juridic al terenurilor
prevazute la art. 25.
Terenurile proprietate de stat, situate in intravilanul localitatilor,
atribuite, potrivit legii, in folosinta vesnica sau in folosinta
pe durata existentei constructiei in vederea construirii de
locuinte proprietate personala, sau cu ocazia cumpararii de
la stat a unor asemenea locuinte trec, la cererea proprietarilor
actuali ai locuintelor in proprietatea acestora, integral sau,
dupa caz, proportional cu cota detinuta din constructie.
Terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor
dobinditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente
constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea
nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor
urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai
dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.
Dispozitiile art. 22 ramin aplicabile.
Terenurile fara constructii neafectate de detalii de sistematizare,
din intravilanul localitatilor, aflate in administrarea primariilor,
considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozitiilor
Decretului nr. 712/1966, se restituie fostilor proprietari sau
mostenitorilor acestora, dupa caz, la cerere.
Atribuirea in proprietate a terenurilor prevazute de alin. 2-5
se va face, prin decizia prefecturii, la propunerea primariilor
facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.
Art. 36. Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute
in proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele
decit cele de expropriere, si care se afla in administrarea
unitatilor agricole de stat, devin la cerere actionari la societatile
comerciale infiintate in baza Legii nr. 15/1990 din actualele
unitati agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza
si mostenitorii acestor persoane.
Cererea se depune, in termen de 30 de zile de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, la primaria in a carei raza teritoriala
este situat terenul.
Numarul de actiuni primite va fi proportional cu suprafata de
teren in echivalent arabil trecuta in patrimoniul statului,
fara a putea depasi insa valoarea a 10 ha teren de familie,
in echivalent arabil.
Nu beneficiaza de dispozitiile acestui articol persoanele ale
caror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnari
penale, cu exceptia persoanelor precizate in Decretul-lege nr.
118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere
de la 6 martie 1945.
Art. 37. Terenurile agricole fara constructii, instalatii, amenajari
de interes public, intrate in proprietatea statului si aflate
in administrarea primariilor la data prezentei legi, se vor
restitui fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, fara
a se putea depasi suprafata de 10 ha de familie, in echivalent
arabil.
Restituirea terenurilor se face, la cerere, in conditiile art.
10 din prezenta lege, prin decizia prefecturii, la propunerea
primariei.
Prevederile art. 36 alin. ultim se aplica in mod corespunzator.
Art. 38. In localitatile cu deficit de teren in care terenurile
fostilor proprietari se afla in proprietatea statului si acestia
nu opteaza pentru actiuni in conditiile art. 36 si nu li se
pot atribui lor sau mostenitorilor suprafata minima prevazuta
de prezenta lege, comisiile judetene vor hotari atribuirea unei
suprafete de 5.000 mp de familie, in echivalent arabil, la cerere,
din terenurile proprietatea statului.
Pentru diferenta de teren pina la care sint indreptatiti fostii
proprietari sau mostenitorii lor, potrivit prezentei legi, se
aplica corespunzator prevederile art. 36.
Nu pot fi atribuite suprafetele de teren pe care s-au efectuat
investitii, altele decit imbunatatiri funciare.
Plantatiile de vii sau pomi pot fi afectate in astfel de cazuri
numai in situatia in care nu exista terenuri din alta categorie
de folosinta pentru a fi atribuite in proprietate.
Art. 39. In zona montana - defavorizata de factori naturali
cum sint: clima, altitudinea, panta, izolarea - se poate atribui
in proprietate, la cerere, o suprafata de teren de pina la 10
ha in echivalent arabil familiilor tinere de tarani care provin
din mediul agricol montan, au priceperea necesara si se obliga
in scris sa-si creeze gospodarii, sa se ocupe de cresterea animalelor
si sa exploateze rational pamintul in acest scop.
Terenurile prevazute la alineatul precedent se acorda din resursele
de pamint aflate la dispozitia primariilor.
Atribuirea in proprietate a terenurilor se face prin decizia
prefecturii la propunerea primariilor.
Art. 40. Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale
transmise unitatilor de stat si care in prezent sint folosite
ca pasuni, finete si arabil vor fi restituite in proprietatea
comunelor, oraselor si municipiilor, dupa caz, si in administrarea
primariilor, pentru a fi folosite ca pasuni comunale si pentru
producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Fac exceptie
suprafetele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, helestee,
lacuri sau cele destinate pentru producerea de legume, fructe,
materie prima pentru fabricile de conserve, orezarii si cimpuri
experimentale, destinate cercetarii agricole, care vor fi compensate
in echivalenta de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
Art. 41. Terenurile cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie,
tufarisuri, pasuni impadurite, care au apartinut persoanelor
fizice si care prin efectul unor legi speciale au fost trecute
in proprietatea statului, se restituie, la cerere, fostilor
proprietari sau mostenitorilor acestora, intr-o suprafata egala
cu cea trecuta in proprietatea statului, dar nu mai mult de
1 ha. Dispozitiile art. 42 si art. 47 se aplica in mod corespunzator.
Daca pe suprafetele de teren ce urmeaza a fi atribuite in conditiile
alineatului precedent se afla constructii sau amenajari forestiere
ori sint in curs de executare sau in faza de proiectare, se
vor atribui alte suprafete de teren, cu respectarea acelorasi
conditii.
Suprafetele de teren atribuite in conditiile alin. 1, impreuna
cu suprafata agricola in echivalent arabil, reconstituite conform
prezentei legi, nu pot depasi 10 ha de familie.
Terenurile prevazute la alin. 1 vor fi gospodarite si exploatate
in regim silvic, potrivit legii. Aceste suprafete vor fi acordate
din trupuri izolate sau la liziera padurilor.
Art. 42. Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate si fostii
cetateni romani care redobindesc cetatenia romana pot beneficia
la cerere de prevederile prezentei legi, daca isi stabilesc
domiciliul in tara.
Persoanele prevazute la alin. 1 care nu au formulat cereri de
reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate in
conditiile dispozitiilor art. 10 se pot adresa la Agentia pentru
Dezvoltare si Amenajare Rurala pentru a li se inchiria, concesiona
sau vinde teren.
Art. 43. Persoanele carora li s-au constituit drepturi de proprietate
asupra terenurilor agricole sint obligate sa respecte intocmai
conditiile prevazute la art. 18, 20 si 39 din prezenta lege,
in legatura cu stabilirea domiciliului si intemeierea de noi
gospodarii.
Nerespectarea acestor conditii atrage pierderea dreptului de
proprietate asupra terenului si a constructiilor de orice fel
realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despagubiri,
iar pentru constructii proprietarul va primi o despagubire egala
cu valoarea reala a acestora.
Organul imputernicit sa constate aceste situatii este Agentia
pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, in administrarea careia
trec terenurile si constructiile respective.
Art. 44. Delimitarea teritoriala a noilor proprietati, rezultate
din aplicarea prezentei legi, porneste de la actuala organizare
a teritoriului si se face pe baza unor proiecte de parcelare
intocmite de catre organele de specialitate.
Art. 45. Terenurile proprietate privata, indiferent de titularul
lor, sint si ramin in circuitul civil. Ele pot fi dobindite
si instrainate prin oricare din modurile stabilite de legislatia
civila, cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege.
Art. 46. Terenurile situate in intravilan si extravilan pot
fi instrainate, indiferent de intinderea suprafetei, prin acte
juridice intre vii, incheiate in forma autentica.
In toate cazurile de dobindire, prin acte juridice intre vii,
proprietatea dobinditorului nu poate depasi 100 ha teren agricol
in echivalent arabil, de familie, sub sanctiunea nulitatii absolute
a actului de instrainare.
Art. 47. Persoanele fizice care nu au cetatenia romana si domiciliul
in Romania, precum si persoanele juridice care nu au nationalitate
romana si sediul in Romania, nu pot dobindi in proprietate terenuri
de orice fel prin acte intre vii.
Persoanele prevazute in alineatul precedent care dobindesc in
proprietate terenuri prin mostenire sint obligate sa le instraineze
in termen de 1 an de la data dobindirii, sub sanctiunea trecerii
in mod gratuit a acestora in proprietatea statului si administrarea
Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.
Persoanele prevazute la alin. 1, care au dobindit in proprietate
terenuri inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi,
sint obligate sa le instraineze in termen de 1 an de la aceasta
data, sub sanctiunea trecerii in mod gratuit a terenurilor in
proprietatea statului si in administrarea Agentiei pentru Dezvoltare
si Amenajare Rurala.
Art. 48. Instrainarea de terenuri agricole in extravilan, prin
vinzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preemtiune.
Dreptul de preemtiune la instrainare a oricaror terenuri agricole
din extravilan revine coproprietarilor, daca este cazul, si
apoi proprietarilor vecini si se exercita prin Agentia pentru
Dezvoltare si Amenajare Rurala.
Proprietarul terenului care urmeaza sa fie vindut este obligat
sa incunostiinteze Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala,
iar aceasta va comunica in scris persoanele prevazute la alin.
2 despre intentie, in termen de 15 zile de la data cind a fost
incunostintata.
Titularii dreptului de preemtiune sint obligati sa se pronunte
asupra exercitarii acestuia in termen de 30 de zile de la data
primirii comunicarii.
Dupa implinirea acestui termen, dreptul de preemtiune pentru
coproprietari sau proprietarii vecini se considera stins.
Dreptul de preemtiune la instrainarea terenului revine statului
prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, care este
obligata sa se pronunte inauntrul termenului prevazut la alin.
4.
Daca agentia nu se pronunta in acest termen, terenul se vinde
in mod liber.
Art. 49. Actul de instrainare incheiat cu incalcarea dreptului
de preemtiune prevazut la art. 48 este anulabil.
Art. 50. Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul
unei executari silite sau voluntare decit in cazurile prevazute
de lege.
Art. 51. Schimbul de terenuri intre persoane fizice se face
prin acordul acestora, prin act autentic, dispozitiile art.
46 fiind aplicabile.
Schimbul de terenuri intre persoane juridice care au in administrare
terenuri asupra carora statul are majoritatea actiunilor sau
intre acestea si persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului
Agriculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Mediului, dupa
caz.
Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobindeste situatia
juridica a terenului pe care il inlocuieste, cu respectarea
drepturilor reale.
Art. 52. Punerea in posesie a noilor detinatori potrivit art.
51 alin. 2 se face de catre delegatul oficiului judetean de
cadastru si organizare a teritoriului, in prezenta partilor
interesate, operindu-se in documentele cadastrale si in registrul
agricol modificarile survenite.
Art. 53. Toti detinatorii de terenuri agricole sint obligati
sa asigure cultivarea acestora si protectia solului.
Art. 55. Toti detinatorii de terenuri atribuite in folosinta
in conditiile prezentei legi, care nu isi indeplinesc obligatiile
prevazute de art. 53, vor fi somati in conditiile art. 54 alin.
1.
Pentru cei care nu dau curs somatiei si nu isi indeplinesc obligatiile
se va proceda conform art. 54 alin. 2.
Dupa o perioada de 2 ani pierd dreptul de folosinta.
Art. 56. Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile
ale persoanelor juridice, in alte categorii de folosinta agricola,
se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate judetene,
numai in urmatoarele cazuri:
a) terenurile arabile situate in zonele de deal, ce constituie
enclave din masivele de vii si livezi, din podgoriile si bazinele
pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale
Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate
in plantatii viticole si pomicole;
b) terenurile arabile din zonele de ses, necesare completarii
masivelor viticole destinate pentru struguri de masa si stafide
si bazinele pomicole destinate culturii piersicului si caisului,
stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii
si Alimentatiei, pot fi transformate in plantatii viticole si
pomicole;
c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate si
transformate in plantatii viticole si pomicole;
d) terenurile inregistrate la arabil, situate in zonele de deal
si munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafata
si adincime, de alunecari active sau semistabilizate, care nu
mai pot fi ameliorate si mentinute la aceasta folosinta, se
pot amenaja si transforma in pasuni si finete;
e) terenurile arabile situate in albiile riurilor si a Dunarii,
care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinatii agricole,
pot fi amenajate in bazine piscicole.
Art. 57. Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile,
altele decit cele prevazute la art. 56, pasuni, finete, vii
si livezi detinute de persoane juridice in care statul detine
majoritatea actiunilor se va aproba de Ministerul Agriculturii
si Alimentatiei.
Schimbarea categoriei de folosinta silvica, paduri, rachitarii,
culturi de arbusti, detinute de persoane juridice se aproba
de Ministerul Mediului.
Schimbarea folosintei terenurilor agricole ce constituie zone
de protectie a monumentelor se face cu acordul Comisiei nationale
a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice.
Art. 58. Protectia si ameliorarea solului se realizeaza prin
lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de degradare
si poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate
de activitati economice si sociale.
Lucrarile necesare pentru protectia si ameliorarea solului se
stabilesc pe baza de studii si proiecte, intocmite la cerere
de organele de cercetare si proiectare de specialitate, in corelare
cu cele de amenajare si organizare a teritoriului, si se executa
de catre detinatorii terenurilor sau prin grija acestora, de
catre unitati specializate in executia unor asemenea lucrari.
Statul sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare
a solului, suportind partial sau total cheltuielile in limita
alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare
elaborate de unitatile de cercetare si proiectare, insusite
de organele agricole de specialitate judetene si aprobate de
catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
Art. 59. Pentru realizarea coordonata a lucrarilor de interes
comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodaririi
apelor, cailor de comunicatie, asezarilor omenesti sau altor
obiective economice si sociale, documentatiile tehnico-economice
si ecologice se vor elabora in comun de partile interesate.
Prin documentatii se vor stabili contributia partilor interesate
si ordinea de executie a lucrarilor.
Art. 60. Lucrarile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti
si de corectare a torentilor, care servesc la apararea si conservarea
lucrarilor de irigatii, indiguiri, desecari, a lacurilor de
acumulare ori a altor lucrari hidrotehnice, cai de comunicatii,
obiective economice si sociale se vor executa concomitent cu
lucrarile de baza.
Art. 61. Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut,
total sau partial, capacitatea de productie pentru culturi agricole
sau silvice vor fi constituite in perimetre de ameliorare.
Grupele de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare
se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul
Mediului, la propunerile ce au la baza situatiile inaintate
de comune, orase si municipii.
Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de o comisie
de specialisti a carei componenta si regulament de functionare
se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul
Mediului.
Documentatiile intocmite se avizeaza de organele judetene agricole
si silvice si de protectia mediului si se inainteaza la Ministerul
Agriculturii si Alimentatiei care, impreuna cu ministerele si
departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare,
finantare si executie.
Art. 62. Detinatorii sint obligati sa puna la dispozitie terenurile
din perimetrul de ameliorare in vederea aplicarii masurilor
si lucrarilor prevazute in proiectul de ameliorare, pastrind
dreptul de proprietate.
Includerea de catre primarie a unui anumit teren in categoria
mentionata mai sus se poate face cu acordul proprietarului.
In ipoteza ca proprietarul nu este de acord, primaria face propuneri
motivate prefecturii, care va decide.
Art. 63. In interesul lucrarilor de corectare a torentilor si
de gospodarire a apelor, statul poate face schimburi echivalente
de terenuri cu proprietarii din perimetru, cind pe terenul acestora
urmeaza a se executa lucrari de amenajare cu caracter permanent.
Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic,
inregistrat in documentele de cadastru funciar.
Art. 64. Terenurile degradate si poluate, incluse in perimetrul
de ameliorare, sint scutite de taxe si impozite catre stat,
judet sau comuna, pe timpul cit dureaza ameliorarea lor.
Art. 65. Executia in teren a lucrarilor de amenajare si punere
in valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare
se face de unitati specializate, in functie de specificul lucrarilor.
Lucrarile ce se executa pentru consolidarea terenului, ca: terasari,
modelari, nivelari, fixari de soluri, inierbari, impaduriri,
corectari de torenti si imprejmuiri, drumuri, poduri, podete
cu caracter permanent se realizeaza pe cheltuielile statului,
conform proiectului de ameliorare.
Art. 66. Detinatorilor de terenuri degradate, chiar daca nu
sint cuprinse intr-un perimetru de ameliorare, care, in mod
individual sau asociati vor sa faca din proprie initiativa inierbari,
impaduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrari de
ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispozitie
gratuit materialul necesar - saminta de ierburi, puieti, amendamente
si asistenta tehnica la executarea lucrarilor.
Detinatorii care au primit materiale pentru inierbari, impaduriri
si amendari si nu le-au intrebuintat in vederea scopului pentru
care le-au cerut sint obligati sa plateasca valoarea lor.
Art. 67. Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea si
executarea lucrarilor prevazute in proiectele de amenajare,
ameliorare si punere in valoare a terenurilor degradate si poluate,
cuprinse in perimetru, se asigura, in functie de specificul
lucrarilor, de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, de Ministerul
Mediului si de alte ministere interesate, din fondul de ameliorare
si prin alocatiile bugetare.
Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor,
oraselor, municipiilor si a judetelor, contributia in munca
sau in bani a tuturor celor interesati la aceste lucrari, detinatorii
terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte
de pe urma acestor ameliorari si institutiile, societatile sau
regiile ale caror lucrari de arta, drumuri, poduri, cai ferate,
constructii si altele asemenea beneficiaza de avantajele lucrarilor
de amenajare si ameliorare a terenurilor.
In cazul in care se dovedeste ca anumite suprafete au fost scoase
din productia agricola sau silvica prin degradare sau poluare
a solului, prin fapta culpabila a persoanelor fizice sau juridice,
proprietarii, primaria sau organul agricol ori silvic pot cere
acoperirea, de catre culpabil, a cheltuielilor necesitate de
lucrarile de refacere si ameliorare a solului.
Art. 68. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul
Mediului, impreuna cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice
vor lua masuri pentru dezvoltarea sistemului national de supraveghere,
evaluare, prognoze si avertizare cu privire la starea calitatii
solurilor agricole si silvice pe baza unui sistem informational
cu asigurarea de banci de date la nivelul tarii si judetului
si vor propune masurile necesare pentru protectia si ameliorarea
terenurilor in scopul mentinerii si cresterii capacitatii de
productie.
Art. 69. Folosirea temporara sau definitiva a unor terenuri
din productia agricola si silvica, in alte scopuri decit productia
agricola si silvica, se face numai in conditiile prevazute de
lege.
Art. 70. Amplasarea noilor constructii de orice fel se face
in intravilanul localitatilor.
Prin exceptie, unele constructii care, prin natura lor, pot
provoca efecte de poluare a factorilor de mediu pot fi amplasate
in extravilan.
In acest caz, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii
ecologice, avizate de organele de specialitate privind protectia
mediului inconjurator.
De asemenea, fac exceptie constructiile care, prin natura lor,
nu se pot amplasa in intravilan, precum si adaposturile pentru
animale.
Art. 71. Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenurile
agricole din extravilan de clasa I si a II-a de calitate, pe
cele amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, precum si
pe cele plantate cu vii si livezi, parcuri nationale, rezervatii,
monumente, ansambluri arheologice si istorice este interzisa.
Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent constructiile
care servesc activitatile agricole, cu destinatie militara,
caile ferate, soselele de importanta deosebita, liniile electrice
de inalta tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrarile
aferente exploatarii titeiului si gazului, conductele magistrale
de transport gaze sau petrol, lucrarile de gospodarire a apelor
si realizarea de surse de apa.
Scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol si
silvic se face cu plata, de catre titularii aprobarii, a contravalorii
catre proprietari si a taxelor prevazute in anexele nr. 1 si
2. Din aceste taxe se constituie 'Fondul de ameliorare a fondului
funciar', aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei
si Ministerului Mediului.
Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol si
silvic pentru constructii care deservesc activitatile agricole
si silvice, lucrarile de imbunatatiri funciare, regularizarea
cursurilor de apa, realizarea de surse de apa potabila si obiective
meteorologice nu se datoreaza taxele prevazute la alineatul
precedent.
Art. 72. Pentru scoaterea temporara a terenurilor din productia
agricola si silvica, titularul aprobarii este obligat sa depuna
o garantie in bani egala cu taxa prevazuta pentru scoaterea
definitiva a terenurilor din circuitul agricol, in 'Fondul de
ameliorare a fondului funciar'.
Dupa indeplinirea obligatiilor prevazute cu privire la redarea
terenurilor, la confirmarea organelor judetene agricole sau
silvice si a proprietarului terenului, titularul va primi garantia
depusa.
In cazul in care titularul aprobarii nu executa lucrarile de
calitate si la termenele prevazute in actele aprobatoare, organul
agricol sau silvic de specialitate, in baza constatarii situatiei
de fapt, dispune sa execute lucrarile de redare cu cheltuieli
din garantia depusa.
Daca titularul aprobarii nu executa lucrarile intr-un nou termen
si la calitatea stabilita de organul agricol sau silvic, intreaga
garantie ramine in 'Fondul de ameliorare a fondului funciar'.
Art. 73. Folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole,
in alte scopuri decit productia agricola, se aproba dupa cum
urmeaza:
a) de organele agricole judetene, prin Oficiul de cadastru si
organizare a teritoriului judetean sau al municipiului Bucuresti,
pentru terenurile agricole de pina la 1 ha. Aprobarea pentru
orice extindere a acestei suprafete de teren se da de catre
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei;
b) de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile
agricole in suprafata de pina la 100 ha;
c) de Guvern, pentru terenurile agricole a caror suprafata depaseste
100 ha.
Art. 74. Folosirea definitiva sau folosirea temporara a terenurilor
forestiere, in alte scopuri decit silvice, se aproba de organul
silvic judetean, pina la 1 ha, de Ministerul Mediului, pentru
terenurile in suprafata de pina la 100 ha, si de Guvern, pentru
cele ce depasesc aceasta suprafata.
Art. 75. Aprobarea prevazuta la art. 73 si 74 este conditionata
de acordul prealabil al detinatorilor de terenuri. De asemenea,
pentru obtinerea aprobarii prevazute la art. 73 lit. b) si c)
si art. 74 este necesar avizul organelor agricole sau silvice
judetene si al municipiului Bucuresti, dupa caz.
Art. 76. La aprobarea de catre Guvern se va prezenta in mod
obligatoriu si avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei
pentru terenurile agricole si al Ministerului Mediului pentru
terenurile forestiere si cu ape si, daca este cazul, al Ministerului
Culturii, pentru ocrotirea monumentelor.
Art. 77. Intravilanul localitatilor este cel existent la data
de 1 ianuarie 1990, evidentiat in cadastrul funciar; el poate
fi modificat numai in conditiile legii.
Art. 78. Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de
apa, devenite disponibile in urma lucrarilor de regularizare,
vor fi amenajate pentru productia agricola, piscicola sau, dupa
caz, silvica, o data cu lucrarile de baza executate de titularii
acestora.
Art. 79. Titularii obiectivelor de investitii sau de productii
amplasate pe terenuri agricole si forestiere sint obligati sa
ia masuri prealabile executarii constructiei obiectivelor, de
decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor
aprobate, pe care sa-l depoziteze si sa-l niveleze pe terenuri
neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole
sau silvice, in vederea punerii in valoare sau ameliorarii acestora.
Depozitarea se poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor.
Acestia nu pot fi obligati la nici o plata pentru sporul de
valoare astfel obtinut si nici nu pot pretinde despagubiri pentru
perioada de nefolosire a terenului.
Art. 80. Titularii lucrarilor de investitii sau de productie
care detin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de
productie, cum sint cele ramase in urma excavarii de materii
prime - carbune, caolin, argila, pietris -, sondele abandonate
si altele asemenea, sint obligati sa ia masurile necesare de
amenajare si nivelare, dindu-le o folosinta agricola, iar daca
aceasta nu este posibil, o folosinta piscicola sau silvica.
Beneficiarilor lucrarilor prevazute la alin. 1 nu li se va mai
acorda scoaterea din productia agricola sau silvica a altor
terenuri daca nu s-au conformat dispozitiilor din acest articol.
Executia acestor lucrari se face de unitati specializate ale
Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si Ministerului Mediului,
din fondurile prevazute la beneficiari, in conditiile legii.
Art. 81. Liniile de telecomunicatii si cele de transport si
distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru
alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum
si alte instalatii similare, se vor grupa si amplasa de-a lungul
si imediata apropiere a cailor de comunicatii - sosele, cai
ferate -, a digurilor, canalelor de irigatii si de desecari
si a altor limite obligate din teritoriu, in asa fel incit sa
nu se stinjeneasca executia lucrarilor agricole.
Aprobarea ocuparii terenurilor in astfel de cazuri, se da de
Oficiul de cadastru si organizare a teritoriului judetean sau
al municipiului Bucuresti, indiferent de marimea suprafetei
necesare, pe baza acordului detinatorilor.
Aprobarea in alte conditii decit cele prevazute la alin. 1 se
da de organele prevazute la art. 73 si 74.
Art. 82. Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor
in caz de avarii si executarea unor lucrari de intretinere la
obiectivele prevazute la art. 81, care au caracter urgent si
care se executa intr-o perioada de pina la 30 de zile, se vor
face pe baza acordului prealabil al detinatorilor de terenuri
sau, in caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judetului sau
a Primariei municipiului Bucuresti.
In toate cazurile, detinatorii de terenuri au dreptul la despagubire
pentru daunele cauzate.
Art. 83. Organizarea si amenajarea teritoriului agricol are
ca sarcina crearea conditiilor pentru o mai buna folosire a
terenurilor in scopul productiei agricole si se executa pe baza
de studii si proiecte la cererea proprietarilor, rezolvindu-se
urmatoarele probleme:
a) corelarea dezvoltarii agriculturii din zona cu celelalte
activitati economice si sociale, stabilind masuri care sa conduca
la cresterea productiei agricole si exploatarea in ansamblu
a teritoriului;
b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii
in concordanta cu structurile de proprietate si cu formele de
cultivare a pamintului, rezultate in urma asocierilor, stabilirea
perimetrelor fiecarei proprietati, comasind terenurile dispersate
si rectificind hotarele nerational amplasate;
c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare
a exploatatiilor agricole;
d) stabilirea retelei drumurilor agricole ca o completare a
retelei de drumuri de interes general, integrate in organizarea
si amenajarea de ansamblu a teritoriului, in scopul efectuarii
transportului productiei si accesului masinilor agricole necesare
procesului de productie.
Art. 84. Studiile si proiectele de organizare si amenajare a
teritoriului agricol se elaboreaza de unitatile de studii, proiectare
si cercetare de specialitate, centrale sau judetene, si se supun
discutiei proprietarilor de terenuri din zona interesata. In
cazul adoptarii lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor
care detin 2/3 din suprafata si aprobarii de catre organele
agricole judetene, aplicarea masurilor si lucrarilor prevazute
devin obligatorii pentru toti proprietarii.
Art. 85. Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea
civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
Art. 86. Degradarea terenurilor agricole si silvice, a imprejurimilor
acestora, distrugerea si degradarea culturilor agricole, a lucrarilor
de imbunatatiri funciare, a bornelor si semnelor topografice
sau geodezice, a monumentelor istorice si ansamblurilor si siturilor
arheologice, ori impiedicarea luarii masurilor de conservare
a unor astfel de bunuri, precum si inlaturarea acestor masuri,
constituie infractiuni de distrugere si se pedepsesc potrivit
prevederilor Codului penal.
Art. 87. Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor de
orice fel, infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor
de marcare, fara aprobare primita in conditiile legii, constituie
infractiuni de tulburare de posesie si se pedepsesc potrivit
prevederilor Codului penal.
Art. 88. Constituie contraventii la normele privind evidenta,
protectia, folosirea si ameliorarea terenurilor agricole sau
silvice urmatoarele fapte, daca nu sint savirsite in astfel
de conditii incit, potrivit legii penale, constituie infractiuni:
a) efectuarea de schimburi de teren si a schimbarii categoriei
de folosinta a terenurilor de la superioara la inferioara, precum
si folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole
si silvice in alte scopuri decit pentru productia agricola si
silvica;
b) nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de
catre posesori, in termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor
de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a acestora,
precum si a datelor cu privire la marimea suprafetelor si categoria
de folosinta a acestora;
c) neluarea masurilor de catre posesorii de terenuri si de catre
persoanele autorizate pentru pastrarea in bune conditii a bornelor
geodezice, topografice, a reperelor metalice de nivelment, a
piramidelor si balizelor de semnalizare a punctelor geodezice
precum si degradarea si distrugerea lor din culpa;
d) nedecopertarea de catre beneficiarii de investitii a stratului
fertil de sol inainte de executarea lucrarilor de amplasare
a unor obiective si nedepozitarea acestui strat pe suprafetele
stabilite de organele agricole, precum si neluarea masurilor
de amenajare si nivelare a terenurilor ramase in urma excavarii
de carbune, caolin, argila, pietris, sonde abandonate si altele
asemenea;
e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu exceptia celor prevazute
la art. 71 din prezenta lege, pe terenurile situate in extravilan,
fara avizele si aprobarile prevazute de lege;
f) ocuparea si folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv
sau temporar din productia agricola, inainte de a fi delimitate,
bornate si predate;
g) degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de
materiale ori deseuri de pietris, moloz, nisip, prefabricate,
constructii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie si
altele asemenea;
h) neluarea unor masuri corespunzatoare de catre persoane juridice
sau fizice pentru evitarea afectarii terenurilor limitrofe prin
reziduurile provenite din activitatea de productie si prin scurgeri
de orice fel.
Art. 89. Contraventiile prevazute la art. 88 din prezenta lege
se sanctioneaza astfel: a) cele de la lit. a) - c), cu amenda
de la 10.000 la 20.000 lei;
b) cele de la lit. d) - h), cu amenda de la 20.000 la 50.000
lei.
Art. 90. Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice.
La aplicarea sanctiunilor, pe linga imprejurarile prevazute
de lege, se vor mai avea in vedere si marimea suprafetei, categoria
de folosinta si clasa de fertilitate a terenului afectat.
Art. 91. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor
se fac de catre specialistii imputerniciti in acest scop de
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Mediului,
de imputernicitii prefecturilor si ai organelor agricole si
silvice judetene si al municipiului Bucuresti, precum si de
catre primari.
Prin actul de constatare a contraventiei se restabilesc situatia
anterioara si suportarea pagubelor de catre cei vinovati.
Art. 92. In masura in care prezenta lege nu dispune astfel,
contraventiilor prevazute la art. 88 li se aplica dispozitiile
Legii nr. 32/1968 privind constatarea si sanctionarea contraventiilor.
Art. 93. Comisiile comunale, orasenesti si municipale, constituite
potrivit art. 11, in termen de 30 de zile de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, vor efectua lucrarile si operatiunile
date de lege in competenta lor, inaintind intreaga documentatie
comisiilor judetene in vederea eliberarii titlurilor de proprietate
pentru situatiile prevazute la art. 8, art. 14, art. 15, art.
16, art. 18 alin. 1 si 2, art. 20, art. 21, art. 22, art. 23,
art. 24, art. 25, art. 28, art. 32, art. 35, art. 38, art. 39,
art. 40, art. 41 si art. 95, precum si operatiunile necesare
punerii in posesie.
Totodata, pentru situatiile prevazute la art. 18 alin. 3 comisiile
comunale, orasenesti si municipale vor stabili suprafetele ce
urmeaza sa fie atribuite in folosinta, iar primariile vor emite
decizii in acest sens.
In cazurile prevazute de art. 16, art. 29 alin. 2 si art. 36,
comisiile judetene, la propunerea comisiilor comunale, orasenesti
si municipale, dupa caz, vor emite decizii pentru titularii
indreptatiti in vederea stabilirii dreptului acestora la actiuni.
Decizia comisiei judetene se va transmite persoanelor fizice
interesate si societatii comerciale in cauza, in termenul prevazut
de alin. 1.
Comisiile comunale, orasenesti si municipale isi inceteaza activitatea
prin decizia prefecturii, iar comisiile judetene si, respectiv,
a municipiului Bucuresti, prin hotarire a Guvernului.
Art. 94. Pe perioada cit functioneaza comisiile comunale, orasenesti
si municipale, precum si comisiile de lichidare, membrii acestora
incadrati cu contract de munca se considera delegati, iar ceilalti
membri ai comisiilor primesc o indemnizatie ce se va stabili
prin regulamentul de aplicare a legii.
Art. 95. Personalul de specialitate prevazut la art. 8 din Decretul-lege
nr. 43/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii
si activitatii economice a unitatilor agricole cooperatiste
si de stat, care si-a desfasurat activitatea in unitatile agricole
cooperatiste desfiintate sau reorganizate in societati comerciale,
beneficiaza cu prioritate de dispozitiile art. 18 alin. 1 ori
art. 20 din prezenta lege.
Art. 96. Monumentele istorice, vestigiile si obiectivele arheologice,
tezaurele se vor descoperi la fata solului sau in subsol sint
sub protectia legii.
Proprietarii si detinatorii de terenuri sint obligati sa asigure
integritatea acestora, sa sesizeze organele de stat si sa permita
efectuarea lucrarilor de cercetare si conservare.
Proprietarii terenurilor vor fi despagubiti pentru daunele suferite
si terenurile preluate in domeniul public, in bani, sau cu teren
echivalent, dupa caz.
Art. 97. Persoanele fizice carora li s-a reconstituit sau constituit
dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi, precum
si asociatiile de tip privat care se vor infiinta potrivit art.
28 alin. 1 din lege, sint scutite de plata impozitului pe terenuri
agricole pe o perioada de 3 ani, incepind cu anul 1991.
Sistemul de impozitare, creditare, precum si alte avantaje de
care vor beneficia persoanele fizice sau juridice carora li
s-a stabilit dreptul de proprietate in conditiile prezentei
legi, cit si pensiile fostilor membri ai cooperativelor agricole
de productie, se vor reglementa prin legi speciale.
Timpul lucrat de fostii cooperatori in cadrul cooperativelor
agricole de productie se considera vechime in munca la acordarea
pensiei si a celorlalte drepturi de asigurari sociale.
Art. 98. In termen de 60 zile de la intrarea in vigoare a legii,
Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul legii privind cadastrul
funciar general si publicitatea imobiliara, precum si proiectele
de legi prevazute la art. 97 alin. 2.
Pina la intrarea in vigoare a noii legi se vor aplica actualele
reglementari cu privire la evidenta terenurilor si publicitatea
imobiliara.
Art. 99. Cheltuielile pentru productia anului 1991 efectuate
pe terenurile atribuite in conditiile prezentei legi, pina la
data preluarii in posesie, se vor suporta de noii titulari ai
dreptului de proprietate sau, dupa caz, de folosinta.
Art. 100. Finantarea activitatii de cadastru funciar general,
a lucrarilor geodezice, fotogrammetrice si organizare a teritoriului,
precum si a bancilor de date aferente acestora, la nivel judetean
si national, se va realiza de la buget.
Art. 101. Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta
lege.
Art. 102. Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii
in Monitorul Oficial al Romaniei.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
Art. 1-36 si 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul
funciar, publicata in Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie
1974.
Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea
taranimii, publicat in Monitorul oficial nr. 17 din 30 ianuarie
1990, cu exceptia art. 8-11.
Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporara a instrainarii
terenurilor prin acte intre vii, publicata in Monitorul Oficial
nr.95 din 1 august 1990, cu exceptia art. 2.
H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor
la normele privind evidenta, folosirea, protectia si ameliorarea
terenurilor agricole, publicata in Buletinul Oficial nr. 74
din 16 iulie 1975.
Decretul nr.115/1959 pentru lichidarea ramasitelor oricaror
forme de exploatare a omului de catre om in agricultura, in
scopul ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural
al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste,
publicat in Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale a Republicii
Populare Romane nr.10 din 30 martie 1959.
Orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.
ANEXA
1.
T A X A
procentuala datorata pentru scoaterea definitiva din circuitul
agricol
a terenurilor aflate in extravilan
_______________________________________________________________________
Clasa terenului agricol
_____________________
1 2 3 4 5
_____________________
Taxa procentuala ce se aplica la pretul de vinzare 800 800
700 600 500
_______________________________________________________________________
N O T A:
Procentul se aplica la valoarea terenului declarata ca pret
de partile din contractul de instrainare.
Daca valoarea declarata de parti este mai mica decit valoarea
normala de circulatie a terenului, calculata prin inmultirea
cu 25 a venitului anual impozabil pentru terenul respectiv,
procentul se calculeaza la valoarea astfel stabilita.
In acelasi mod se calculeaza taxa in cazul in care terenul
nu a fost instrainat.
ANEXA 2.
T A X A
pentru folosirea definitiva a terenurilor forestiere in alte
scopuri decit
productia forestiera si defrisarea de paduri
_________________________________________________________________________
Clasa de calitate
_____________________
1 2 3 4 5
_____________________
Taxa procentuala care se aplica la pretul de vinzare 600 550
500 400 300
_________________________________________________________________________
Procentul se aplica la valoarea de renta stabilita pentru
volumul realizat la exploatabilitate de specia de baza din
zona, considerat la sortimentul tel, stabilit prin amenajament
sau asimilat acestuia.
Art. 54. Proprietarii de terenuri care nu isi indeplinesc
obligatiile prevazute la art. 53 vor fi somati in scris de
catre primariile comunale, orasenesti sau municipale, dupa
caz, sa execute aceste obligatii.
Aceia care nu dau curs somatiei si nu executa obligatiile
in termenul stabilit de primarie din motive imputabile lor
vor fi sanctionati, anual, cu plata unei sume de la 5.000
la 10.000 lei pe ha, in raport cu categoria de folosinta a
terenului.
Obligarea la plata sumei se face prin decizia motivata a primariei
si sumele se fac venit la bugetul local.
Sursa: Monitorul
Oficial 02.20.91
|
